Despre Limfangioleiomatoză

Limfangioleiomatoza, mai cunoscuta drept LAM, este o boala de plaman evolutiva care afecteaza femei de orice rasa, de obicei in timpul varstei lor fertile. Simptomele includ un plaman colabat, lichid in plamani, respiratia intretaiata, stare de extenuare, tuse si dureri de piept. LAM este adesea gresit diagnosticata drept astm, emfizem, sau bronsita pulmonara. Oamenii de stiinta estimeaza ca ar putea exista pana la 250.000-300.000 pacienti cu LAM in intreaga lume care trec diagnosticati gresit sau raman nediagnosticati.

10 Informatii rapide despre LAM

  • Simptomele pot include respiratie intretaiata, tuse, plaman colabat, dureri de piept sau stare de extenuare.
  • Aproximativ 40% dintre femeile cu LAM au o tumoare benigna la rinichi numita angiomiolipom.
  • LAM nu apare de obicei la radiografie. Pentru un diagnostic exact, este necesara o tomografie computerizata de mare rezolutie pentru zona pieptului si adesea si zona abdominala.
  • LAM duce la distrugerea progresiva a tesutului pulmonar sanatos, cauzata de formarea unor chisturi si cresterea anormala a celulelor musculare netede, care nu se gasesc de obicei in plamani.
  • Randamentul plamanilor poate scadea, avand drept rezultat necesitatea terapiei cu oxigen.
  • Femeile raman adesea ani de zile fara un diagnostic, si sunt adesea diagnosticate gresit cu astm, bronsita sau emfizem.
  • Descoperirea legaturii genetice dintre LAM si scleroza tuberoasa, o alta boala rara, ii determina pe oamenii de stiinta sa estimeze ca mai mult de 250.000 de femei din toata lumea nu stiu ca au LAM.
  • Avand in vedere ca LAM apare aproape exclusiv la femei, se crede ca boala are legatura cu hormonii.
  • Multi doctori sunt de parere ca boala este accelerata de sarcina.
  • Nu exista remediu si nici tratament care sa se fi dovedit eficient in acest moment, dar se desfasoara un tratament de proba pentru testarea unui medicament numit sirolimus (rapamycin).

 

Pacienti

Informatii importante despre LAM pentru pacienti PDF

Ce este Limfangioleiomatoza pulmonara (LAM)?

Cat de frecventa este Limfangioleiomatoza (LAM)?

Care sunt simptomele Limfangioleiomatozei (LAM)?

Cum evolueaza Limfangioleiomatoza (LAM)?

Cum este diagnosticata Limfangioleiomatoza (LAM)?

Cum este tratata Limfangioleiomatoza (LAM)?

Ce efect are Limfangioleiomatoza (LAM) asupra stilului de viata al pacientilor?

Transplantul de plaman in cazul Limfangioleiomatozei (LAM)

Donarea organelor

Organizatii/website-uri privind transplantul de plamani
Programe de cercetare pentru Limfangioleiomatoza (LAM)
Cercetari interne despre Limfangioleiomatoza (LAM)

Donarea de tesuturi pentru cercetarile privitoare la Limfangioleiomatoza (LAM)

Organizatii de sprijin LAM/TS

Organizatii internationale de sprijin pentru pacientii LAM

sus

Ce este Limfangioleiomatoza pulmonara (LAM)?

Limfangioleiomatoza, sau LAM este o boala rara de plamani care afecteaza aproape exclusiv femeile. A fost descrisa pentru prima oara in literatura medicala in 1919. Boala este caracterizata prin invadarea de catre un tip neobisnuit de celule musculare a tesutului pulmonar, inclusiv a cailor aeriene, si a vaselor de sange si limfatice. In timp, aceste celule musculare cresc in peretii cailor aeriene si vaselor sanguine si limfatice, cauzand obstructii ale acestora. In timp, celulele musculare blocheaza circulatia aerului, vasele sanguine si limfatice inspre si dinspre plamani, impiedicand plamanii sa mai oxigeneze restul corpului.

O tumora neobisnuita, de obicei fara simptome, numita angiomiolipom este descoperita la pana la 50% din pacientii cu Limfangioleiomatoza (LAM).

Cam 2,5% din pacientii cu scleroza tuberoasa, o tulburare genetica, manifesta o boala de plamani identica cu cea care apare in cazul LAM. Acesti pacienti prezinta adesea si angiomiolipom pe rinichi. Desi pacientii cu LAM nu prezinta schimbarile sistemului nervos central si ale pielii caracteristice sclerozei tuberoase, asemanarile dintre manifestarile plamanilor si rinichilor in cazul celor doua boli au dus la presupunerea ca ar putea avea cauze comune. Pentru mai multe informatii contactati Organizatia pentru scleroza tuberoasa.

Limfangioleiomatoza este cunoscuta mai frecvent drept LAM. "Limf" si "angio" se refera la vasele limfatice si sanguine. Leiomiomatoza se refera la formarea de fascicule de celule musculare neobisnuite.

Meniu Pacienti

Cat de frecventa este Limfangioleiomatoza (LAM)?

LAM afecteaza in mod obisnuit numai femeile, si de obicei in perioada dintre inceputul pubertatii si menopauza. Au fost raportate cateva cazuri la femei mai in varsta, dar nu este clar cand s-a instaurat boala la aceste paciente.

Nu se cunoaste numarul exact de persoane cu LAM. Oamenii de stiinta estimeaza ca ar putea exista pana la 300.000 de femei cu aceasta boala in toata lumea.

S-a sugerat de asemenea ca LAM a devenit mai frecventa in ultimii 5-10 ani, desi este posibil ca acest lucru sa fie datorat faptului ca doctorii reusesc sa o diagnosticheze mai bine.

Meniu Pacienti

Care sunt simptomele Limfangioleiomatozei (LAM)?

Un simptom frecvent pentru LAM este respiratia intretaiata (dispnee) in cazul activitatilor fizice. In stadiile initiale ale bolii, persoana cu LAM poate simti respiratia intretaiata numai in timpul exercitiilor fizice extenuante, dar pe masura ce boala avanseaza, respiratia intretaiata poate aparea si in perioade de odihna. Alte simptome frecvente includ dureri de piept, tuse, stare de extenuare si pneumotorax (colabarea plamanilor). Ocazional pacientii expectoreaza cantitati mici de sange. Chilotoraxul (lichid la plamani) apare la mai putin de jumate din pacientii LAM in diferite stadii ale bolii. Pneumotoraxul (colabarea plamanilor) apare la majoritatea pacientilor LAM pe parcursul bolii. Odata ce un pacient LAM a avut un pneumotorax, este posibil ca acest lucru sa se intample din nou.

Apasati mai jos pentru publicatii recente ale cercetatorilor Fundatiei LAM:

Simptomele asociate cu LAM sunt cauzate de cresterea excesiva a celulelor musculare in jurul cailor aeriene si vaselor de sange si limfatice. Celulele musculare excesive pot bloca caile aeriene, blocand aerul in cele mai mici compartimente pentru aer din palmani (alveole) si pot cauza persoanei cu LAM dificultati de expirare. Acest lucru duce la cedarea tesutului pulmonar si formarea unor mici chisturi (cavitati umplute cu aer).

 

Meniu Pacienti

Cum evolueaza Limfangioleiomatoza (LAM)?

LAM este in general o boala progresiva, care duce la cresterea gradului de afectare a functiilor plamanilor. Rata agravarii bolii poate varia considerabil in functie de pacienti. Pe masura ce aceasta boala avanseaza, celulele musculare pot creste din ce in ce mai mult prin intreg plamanul iar lichidul se poate scurge in cavitatea toracica (efuzii pleurale). Pe masura ce se formeaza un numar din ce in ce mai mare de chisturi, plamanul ia forma unui fagure.

Meniu Pacienti

Cum este diagnosticata Limfangioleiomatoza (LAM)?

Diagnosticarea LAM poate fi dificila din cauza simptomelor initiale similare celor de la celelalte boli de plamani, cum ar fi astm, emfizem sau bronsita pulmonara. Adesea persoana cu LAM se plange doctorului in primul rand de dureri de piept si respiratie intretaiata cauzata de pneumotorax.

Unii pacienti merg la medic numai din cauza respiratiei intretaiate la efort.

Exista un numar de teste care pot fi efectuate de doctor pentru a confirma sau exclude existenta LAM.

Radiografie toracica
Aceasta este o procedura simpla care ofera o imagine a plamanilor si a altor tesuturi din piept. Radiografia toracica este folosita pentru a diagnostica un pneumotorax sau prezenta lichidului in cavitatea toracica (efuzie pleurala). Chisturile reprezentative pentru LAM pot fi dificil de observat pe o radiografie toracica de rutina, iar acest test nu este intotdeauna un diagnostic.
Teste de functionare a plamanilor
Pacientul respira printr-o masca intr-un mecanism (spirometru) care masoara volumul de aer din plamani, miscarea aerului inspre si dinspre plamani si miscarea oxigenului dinspre plamani in sange. Acest test poate fi folosit pentru a stabili efectul LAM asupra functionarii plamanilor pe termen lung, dar nu poate fi folosit pentru a pune un diagnostic.
Analize de sange
Sangele pacientului este analizat pentru a stabili daca plamanii furnizeaza destul oxigen sangelui. Acesta este de asemenea un test folositor pentru pacientii LAM.  
Tomografie computerizata (CT)
Tomografia computerizata (CT) este cel mai folositor test cu imagini pentru diagnosticarea Limfangioleiomatozei (LAM). Pacientul se intinde in interiorul unei structuri lungi, cilindrice, iar fasciculele de raze x trec prin corp din diferite unghiuri producand mai multe imagini. Un computer combina toate aceste imagini si pune la dispozitie o poza bidimensionala a interiorului plamanilor si toracelui. Acesta se numeste tomografie computerizata.
Tomografiile computerizate ale plamanilor si rinichilor
Pe o tomografie computerizata, prezenta chisturilor cu pereti subtiri care s-au intins uniform pe suprafata plamanilor poate indica LAM. Daca exsta si angiomiolipom pe sectiunile abdominale din tomografia computerizata toracica, diagnosticul LAM poate fi pus cu un grad ridicat de siguranta. La pana la 50% dintre pacientii cu LAM, gasirea unui angiomiolipom intr-o tomografie computerizata abdominala inseamna diagnosticarea cu LAM. Pana la 50% din pacientii cu LAM pulmonara vor prezenta aceasta tumora neobisnuita benigna la rinichi. (Simptomele LAM, cum ar fi colabarea plamanului, lichid la plamani, respiratie intretaiata si dureri de piept, pot ajuta diagnosticare LAM fara executarea unei biopsii pulmonare.)
Biopsie pulmonara
O biopsie pulmonara deschisa trebuie executata numai ca ultima metoda de diagnosticare a Limfangioleiomatozei (LAM). In aceasta procedura, cateva mici bucati de tesut din plamani sunt prelevate printr-o incizie in peretele toracelui printre coaste.

O alta procedura, toracoscopia, se foloseste de asemenea pentru unii pacienti pentru a preleva tesut pulmonar. In aceasta procedura, se fac mici incizii in peretii toracelui si se introduce un mic tub iluminat (endoscop) astfel incat interiorul plamanului poate fi vazut, iar mici bucati de tesut pot fi prelevate.

Ambele proceduri trebuie facute in spital sub anestezie generala. Recuperare in urma unei biopsii deschise la plamani dureaza mai mult decat procedura mai putin invadatoare si de obicei foarte adecvata a toracoscopiei.

O alta tehnica, numita biopsie transbronsica, poate fi folosita pentru a obtine o cantitate mica de tesut pulmonar. Un tub lung, ingust, flexibil, iluminat (bronhoscop) se insereaza pe trahee si in plamani. Sunt prelevate fragmente de tesut folosind un mic forceps. Aceasta procedura se face de obicei in spital pentru pacienti externi, sub anestezie locala. Totusi, cantitatea de tesut care poate fi prelevata este de obicei nepotrivita pentru diagnosticarea LAM.

Dupa prelevarea tesutului din plamani, acesta se examineaza intr-un laborator de patologie pentru a detectata celulele musculare anormale si modificarile cistice caracteristice LAM.

Meniu Pacienti

Cum este diagnosticata Limfangioleiomatoza (LAM)?

Deoarece Limfangioleiomatoza (LAM) afecteaza aproape exclusiv femei la varsta lor fertila, doctorii s-au gandit ca hormonul estrogen ar putea fi implicat in cresterea anormala a tesutului muscular care caracterizeaza aceasta boala, tot asa cum este si cauza cresterii tesutului muscular neted din uterul femeii in perioada ei fertila.

Desi nu exista probe directe ca ar exista o legatura intre estrogen si LAM, tratamenul LAM se bazeaza pe reducerea producerii sau efectelor estrogenului. Reactia la tratament este variabila individual, nu s-a gasit pana acum un remediu eficient pentru toti pacientii LAM. Tratamentele variaza in eficienta de la pacient la pacient, si nici unul nu a fost testat stiintific. Terapia cu oxigen poate deveni necesara daca boala continua sa se agraveze iar functionarea plamanilor este afectata. Transplantul de plamani este considerat ultima solutie.

Un tratament experimental se desfasoara in prezent la Univeristatea Cincinnati, cu folosirea unui medicament nou numit rapamycin. In 2006, un al doilea experiment numit The Multicenter International Lymphangioleiomyomatosis Efficacy of Sirolimus (MILES) Trial se va desfasura pentru pacientii LAM din toata lumea.

Meniu Pacienti

Ce efect are Limfangioleiomatoza (LAM) asupra stilului de viata al pacientilor?

In stadiile initiale ale Limfangioleiomatozei (LAM), majoritatea pacientilor pot sa isi continue activitatile zilnice, pot inclusiv sa mearga la scoala, la munca si sa desfasoare activitati fizice obisnuite. In stadiile mai avansate, pacientul poate avea o abilitate de miscare foarte limitata si poate avea nevoie de oxigen.

Pacientii cu LAM trebuie sa urmeze acelasi stil de viata sanatos recomandat populatiei in anasamblul ei, inclusiv o dieta sanatoasa, cat mai mult exercitiu fizic, precum si odihna si, bineinteles, sa nu fumeze. Calatoriile in zone retrase in care asistenta medicala nu este disponibila sau la altitudini mari la care pustulele se pot mari si sparge trebuie analizate cu atentie inainte de a fi desfasurate.

Multi doctori si pacienti LAM considera ca sarcina accelereaza boala.

Meniu Pacienti

Transplantul de plaman in cazul Limfangioleiomatozei (LAM)

In prezent nu exista tratamente care sa controleze LAM si nu exista remediu. Desi multe femei cu LAM raman intr-o stare stabila mai multi ani, cele mai multe afla mai devreme sau mai tarziu ca LAM este intr-adevar o boala progresiva. Fie ca boala avanseaza rapid si agresiv sau incet si gradual, exista posibilitatea ca la un moment dat sa considerati necesar un transplant de plamani. Transplantul de plamani este o operatie uimitoare, necesita multe schimbari in viata care solicita reflectie si multa auto-educatie. Transplantul de plamani este discutat in Manualul pentru pacienti LAM si Manualul de transplant. Daca ati vrea sa primiti oricare din aceste manuale, daca sunteti evaluat pentru un transplant sau pur si simplu aveti intrebari, va rugam sa contactati Sally Lamb, Administrator Servicii Pacienti.

Meniu Pacienti

Donarea organelor

Fundatia LAM va incurajeaza sa discutati cu familia dumneavoastra despre donarea de organe. Amintiti-va (1) sa semnati cardul dumneavoastra de donator si (2) sa va anuntati familia cu privire la dorinta dumneavoastra de a deveni donator, astfel incat acest dar pretios al vietii sa nu fie irosit.

Daca ati vrea sa stiti mai mult despre donarea de organe, puteti suna la Biroul de Procurare de Organe sau puteti vizita unul dintre numeroasele site-uri. Second Wind Organization se concentreaza pe nevoile celor care au facut un transplant de plamani. O alta resursa excelenta poate fi gasita la http://www.organdonor.gov/. Speram ca va veti alatura noua in aceasta misiune extrem de importanta.Meniu Pacienti

 

Organizatii/site-uri despre transplantul de plamani

United Network for Organ Sharing (UNOS)
700 North 4th St.
Richmond, VA 23219
Click Here
Second Wind National Lung Transplant Patients Assoc.
3440 Halliday Ave.
St. Louis, MO 63118
888-855-9463
http://www.2ndwind.org/
American Lung Association (ALA)
61 Broadway, 6th Floor
New York, NY 10006
(800) 548-8252
American Thoracic Society (ATS)
61 Broadway, 6th Floor
New York, NY 10006
(212) 315-8600

Publicatii pentru pacientii cu Limfangioleiomatoza (LAM)

Meniu Pacienti

Programe de cercetare pentru Limfangioleiomatoza (LAM)

Unii pacienti LAM pot fi eligibili sa participe la studii clinice in cadrul Centrului Clinic Warren Grant Magnuson al Institutelor nationale de sanatate din Bethesda, statul Maryland. Participantii trebuie sa intruneasca cerintele specifice ala Protocolului pentru pacienti LAM.

Este important de observat ca acest Registru nu inlocuieste protocolul de cercetare NIH LAM la care participa multi pacienti LAM. Protocolul de cercetare NIH LAM este un proiect separat. Pacientii cu LAM eligibili pot participa atat la protocolul NIH LAM, cat si la Registrul LAM. Informatiile stranse prin intermediul Registrului sunt complementare informatiilor obtinute de la protocolul de cercetare NIH LAM. Registrul va fi folosit ca o baza de date completa a femeilor cu LAM din SUA si Canada.

Meniu Pacienti

Cercetari interne cu privire la Limfangioleiomatoza (LAM)

Cercetarile LAM se desfasoara in prezent prin programul de cercetare interna la Institutul Naţional pentru inima, plaman si sange (NHLBI) la Institutele Nationale de Sanatate (NIH). Programul este condus de Dr. Joel Moss.

Meniu Pacienti

Donarea de tesuturi pentru cercetarile privitoare la Limfangioleiomatoza (LAM)

Cele mai valoroase resurse pentru cercetatorii LAM sunt tesuturile umane donate in timpul operatiei sau transplantului de plamani. Daca sunteti un pacient cu LAM care planuieste o operatie de orice tip si sunteti interesat sa donati tesut, va rugam contactati Fundatia LAM la 513-777-6889 sau contactati Fundatia LAM.

Organizatii de sprijin LAM/TS

Tuberous Sclerosis Alliance: www.tsalliance.org

Organizatii internationale de sprijin pentru pacientii LAM

LAM Australia: www.LAM.org.au

ALAMBRA (Brazil): www.alambra.org.br

LAM Canada: www.lamcanada.org

LAM Action (England): www.lamaction.org

FLAM (France): www.orpha.net/nestasso/FLAM

LAM Selbsthilfe (Germany): lam-info.de

A.I.LAM (Italy): www.ailam.it

JLAM (Japan): j-lam.org

LAM Trust (New Zealand): www.lam.org.nz

AELAM (Spain): personal.telefonica.terra.es/web/aelam

mailto:benien@holladnfestival.nl

sus

Specialisti in medicina

Informatii importante despre LAM pentru Doctori PDF

Definirea Limfangioleiomatozei (LAM)

Caracteristicile Limfangioleiomatozei (LAM)

Angiomiolipoame renale in Limfangioleiomatoza (LAM)

Intelegerea epidemiologiei Limfangioleiomatozei (LAM)

Prezentare clinica a limfangioleiomatozei (LAM)

Descoperiri de laborator despre limfangioleiomatozei (LAM)

Fiziologia pulmonara in cazul limfangioleiomatozei (LAM)

Radiologia in cazul limfangioleiomatozei (LAM)

Patologia limfangioleiomatozei (LAM)

Diagnosticarea limfangioleiomatozei (LAM)

Strategie terapeutica pentru limfangioleiomatoza (LAM)

Informatii de contact privind limfangioleiomatozei (LAM)

Organizatii de sprijin LAM/TS

Organizatii internationale de sprijin pentru pacientii LAM

sus

Definirea Limfangioleiomatozei (LAM)

Limfangioleiomatoza sau LAM, este o boala de plamani neobisnuita, progresiva, cistica, ce afecteaza predominant femeile tinere. Modificarile pulmonare parenchimale caracteristice LAM se regasesc la aproape o treime din femeile cu complexul sclerozei tuberoase (TSC), un sindrom supresor al tumorii autosomale dominante. LAM apare de asemenea in forme sporadice care nu sunt asociate cu mutatiile in genele TSC. Dovezile recente ca recidivarea LAM dupa transplantul de plamani se realizeaza prin inmultirea grefei dintr-o sursa izolata sugereaza un mecanism metastatic al bolii.

Meniu cadre medicale

Caracteristicile Limfangioleiomatozei (LAM)

Cea mai obisnuita forma a LAM este dispneea progresiva la efort, asociata adesea cu o anamneza cu pneumotorax si chilotorax. (Alte simptome ale LAM includ dureri de piept si tuse.) Marcajele histopatologice ale bolii sunt spatiile distale dilatate si infiltratii difuze ale interstitiilor pulmonare cu celule musculare netede atipice, inclusiv spatiile care inconjoara caile aeriene, vasele de sange si limfatice. Diagnosticul diferential al schimbarilor cistice ale peretilor subtiri caracteristice pentru LAM include emfizem, histiocitoza celulelor Langerhans, pneumonie interstitiala limfocitica, sindromul Birt-Hogg-Dube, si sindromul Sjogren. Sindroamele rare ale metastazelor musculare netede benigne sau maligne pot produce schimbari cistice si pot imita LAM, incluzand leiomiom metastazic benign, sarcoame stromale endometriale, si leiomiosarcom de grad inferior.

Meniu cadre medicale

Angiomiolipoame renale in limfangioleiomatoza (LAM)

Tumorile la rinichi numite angiomiolipoame, hamartoame neobisnuite continand grasime, muschi netezi si vase musculare, sunt prezente la aproximativ 70-80% dintre pacientii cu TSC si la 50% din cei cu LAM sporadic (Tabelul 1). Hemoragia in angiomiolipom poate produce simptome de la dureri cronice intermitente laterale pana la dureri abdominale acute cu soc hipovolemic. Embolizarea sau cauterizarea pot fi necesare pentru a preveni sangerarea, care ar putea fi frecventa in cazul tumorilor care depasesc 4 cm in diametru (Tabelul 2). Rezectia partiala cu protejarea nefronilor poate fi necesara pentru tumorile foarte mari.

Meniu cadre medicale

Intelegerea epidemiologiei Limfangioleiomatozei (LAM)

LAM apare aproape exclusiv la femei. In unele serii de TSC au fost descrise modificari radiografice cistice la barbatii cu TSC, dar numai doua cazuri de biopsii documentate ale TSC-LAM au fost raportate la barbati. LAM sporadica (S-LAM) nu s-a raportat niciodata la un barbat. Sunt afectate toate rasele. Intr-o cercetare a Fundatiei LAM pe 480 pacienti, caucazienii au insumat 90%, asiaticii 3,5%, afro-americanii 3% si hispanicii 2%. TSC nu afecteaza in mod diferentiat anumite grupuri etnice iar accesul la ingrijiri medicale, educatie si internet joaca un rol important in distributia etnica asimetrica a LAM reflectata in baza de date a Fundatiei LAM.

Incidenta S-LAM este estimata in mare la aproximativ 3-5 la un milion de oameni (30.000- 50.000 pacienti in toata lumea), pe baza incercarilor organizate de a identifica pacientii LAM in Anglia, Statele Unite si Franta prin mail-uri frecvente catre doctorii ftiziologi identificati in fiecare tara. Aparitia TSC-LAM se poate calcula din informatiile despre populatie (Tabelul 1). TSC apare aproximativ o data la 6000 de nasteri, iar numarul estimat de pacienti TSC in lume este de aproximativ 1-2 milioane. Extinderea in lume a TSC-LAM este undeva in zona a 180.000 pana la 240.000 de oameni, avand in vedere distributia pe sexe a TSC si descoperirile recente privind faptul ca 30-40% din femeile cu TSC prezinta schimbari cistice compatibile cu LAM.

Desi TSC-LAM pare de aproximativ 6-8 ori mai frecventa decat S-LAM, pacientii cu TSC-LAM reprezinta numai o mica parte din pacientii LAM din clinicile de plamani. Aproximativ 13% din cei 832 pacienti inregistrati la Fundatia LAM (din sept. 2004) au raportat in anamneza, TSC. De altfel, LAM este o problema clinica majora doar pentru 5% din pacientii TSC si este o prioritate de sanatate pentru numai cativa (<10) dintre cei 300 pacienti de la Clinica de Scleroza tuberoasa de la Universitatea Cincinnati. Exista mai multe explicatii posibile pentru vizibilitatea redusa a pacientilor TSC-LAM in comunitatea LAM, incluzand celelalte prioritati de sanatate legate de TSC care pot eclipsa simptomele pulmonare sau pentru faptul ca TSC-LAM se comporta diferit fata de S-LAM. Desi evaluarea femeilor cu TSC care nu au simptome va pune la dispozitie un mecanism de studiere a anamnezei naturale a LAM, trebuie sa ramanem constienti de faptul ca TSC-LAM si S-LAM ar putea sa nu fie aceeasi boala.

Tabelul 1. Compararea TSC-LAM cu LAM sporadic

TSC-LAM
LAM Sporadic
Estimated # patients on earth
250,000
30,000-50,000
Reported in males
+
-
Reported in children
+
+
Ascertainment
mostly by
screening
dyspnea and
pneumothorax
Germ line TSC mutations
+
-
Both hits = somatic mutations
-
+
Inheritable
+
-
TSC1/TSC2
mutations reported
33%/66%
0%/100%
Angiomyolipomas
70-80% multiple/bilateral
40-50% single/unilateral
MMPH
+
very rare
CNS/skin/eye/cardiac lesions
+
-
Retroperitoneal, thoracic adenopathy
+
+
Dyspnea
less common
more common
Chylothorax
less common
33%
Pneumothorax
less common
66%
Respiratory failure
less common
more common

Abrevieri-CNS; sistemul nervos central
MMPH; hiperplazie pneumocita micronodulara multifocala

Tabel 2. Interventii, studii si imunizari recomandate pentru pacientii cu LAM

Stop smoking
No estrogen containing meds
Pulmonary
function testing
Head CT to r/o TSC
Yearly flu shot and pneumovax Rest, sleep,
exercise, oximetry
Wood’s lamp
skin exam
Counsel re: pneumothorax and
pregnancy
HRCT chest Transplant eval for
FEV1 < 30%
Pleurodesis on first
pneumothorax
α 1-antitrypsin
level
Refer for embolization
if AML > 4 cm
Baseline bone densitometry Abdominal
CT /USG
Oophorectomy rarely
recommended

Meniu cadre medicale

Prezentare clinica a Limfangioleiomatozei (LAM)

Varsta medie pentru diagnosticarea cu S-LAM este in jur de 35 de ani, dupa o perioada simptomatica medie de 3-5 ani. Totusi, rapoartele mai recente includ pacienti intre 12 si 75 ani. Majoritatea femeilor inregistrate la Fundatia LAM se plang de dispnee in caz de efort (51%). Tusea (6%), dureri de piept (5%), himoptizie (5%), chyloptysis si respiratie ingreunata sunt simptome considerate mai putin frecvente. Pneumotoraxul apare la 66% din pacientii LAM la un moment dat in timpul bolii, cu mai multe episoade pe partea dreapta decat pe stanga. Primele recurente dupa pneumotoraxul initial apar la mai mult de 70% din pacienti, iar pneumotoraxul contralateral este aproape la fel de frecvent. Asadar, o data ce un pacient LAM a avut un pneumotorax este posibil ca acest lucru sa se intample din nou. Chilotoraxul apare la aproximativ 33% din pacientii LAM la un moment dat in timpul bolii.

Apasati mai jos pentru publicatii recente ale cercetatorilor Fundatiei LAM:

Angioplasmoza sunt prezente la majoritatea pacientilor cu LAM, inclusiv 70-80% din pacientii cu TSC-LAM si 40-50% din pacientii cu S-LAM. Mai rar, LAM se prezinta ca mase retroperitoneale sau adenopatie care mimeaza limfomul, cancerul renal sau ovarian sau alte malignitati. Au fost descrise de asemenea limfangiomioame abdominale cu cantitati mari de limfa, si multe sunt variate ca marime in functie de influentele gravitationale ale pacientilor intinsi sau in picioare.

Evaluarea HRCT la piept a pacientilor cu TSC identifica o populatie cu manifestari mai putine sau mai putin grave, incluzand incidenta scazuta a manifestarilor asociate efuziilor pleurale chiloase, pneumotorax, hemoptizie si radiografii toracice si anormalitati ale functiilor plamanilor. Constatarile eronate joaca, aproape sigur, un rol important in diferentele manifestarilor bolilor care au fost descrise pentru TSC-LAM si S-LAM in literatura de specialitate.

Meniu cadre medicale

Descoperiri de laborator despre Limfangioleiomatoza (LAM)

Nu exista descoperiri de laborator constante care sa ajute la diagnosticarea sau controlarea LAM. Au fost raportate cazuri izolate de ridicare a nivelului de ser in CA-125, care poate duce la cautarea gresit directionata a unui carcinom ovarian. Desi analiza genotipului TSC1 si TSC2 este disponibila comercial prin Athena Diagnostics, nu exista mutatii in celulele sanguine periferice de la pacientii cu S-LAM iar utilitatea genetica a individualizarii genetice a pacientilor cu TSC-LAM nu a fost stabilita inca.

Meniu cadre medicale

Fiziologia pulmonara in cazul Limfangioleiomatozei (LAM)

Functionarea plamanilor poate fi normala in cazul LAM, mai ales la pacientii cu TSC-LAM identificati prin evaluare. LAM se prezinta in mod frecvent cu reduceri de FEV1 disproportionate cu reduceri de FVC, compatibile cu fiziologia de obstructie. Obstructionarea reversibila a cailor aeriene este prezenta la pana la 20-25% din pacienti. Ridicarea nivelului de RV si raportului de RV/TLC compatibile cu blocarea aerului sunt observate frecvent. Se poate produce umflarea excesiva, ceea ce este neobisnuit la bolile interstitiale de plamani. Defectele fiziologice diverse si schimbarile restrictive suprapuse nu sunt neobisnuite, dar nu este clar in ce masura operatiile anterioare si procedurile de simfiza pleurala pot contribui la fiziologia restrictiva. Pot aparea schimbul de gaze defectuos si hipoxemia, dar hipercapnea este rara chiar in stadiul final al bolii. Capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon (DLCO) este redusa frecvent, iar in unele cazuri poate fi redusa disproportionat cu defectul de obstructie.

Meniu cadre medicale

Radiologia in cazul Limfangioleiomatozei (LAM)

Radiografia toracica in cazul LAM poate fi surprinzator de nefolositoare chiar si in cazul bolii avansate. Schimbarile retico-nodulare bazilare nu sunt neobisnuite, iar volumul plamanilor poate fi normal sau marit. Schimbarile cistice si buloase, efuziile pleurale (unilaterale sau bilaterale), adenopatia hilara sau mediastinala si pneumotoraxul pot fi aparente. Tomografia computerizata a toracelui la rezolutie mare este modalitatea radiologica cea mai folositoare in LAM si de obicei dezvaluie chisturi numeroase cu pereti subtiri in toate zonele plamanilor (Imaginea 1) Modificarile nodulare difuze compatibile cu hiperplazia pneumocita micronodulara pot aparea mai ales la pacientii cu TSC LAM.

Tomografia computerizata abdominala este pozitiva la peste 75% din pacienti, si poate dezvalui angiomiolipoame renale sau extrarenale cu continut de grasimi, limfadenopatie axiala, limfangio-miomase cistice sau necistice sau ascite chiloase (Imaginea 2). Tomografia computerizata sau RMN petru creier este recomandata cel putin o data in viata, tuturor pacientilor cu S-LAM pentru a exclude descoperirea de TSC subclinice cum ar fi excrescente corticale, noduli subependimali sau astrocitome cu celule subependimale gigant (Imaginea 3).

Imaginea 1
tomografie computerizata de mare rezolutie a toracelui unui pacient cu LAM. Observati inlocuirea difuza a parenchimului pulmonar cu cisturi cu pereti subtiri.
Imaginea 2
Tomografie computerizata abdominala la un pacient cu LAM cu angiomiolipom. Observati implicarea difuza a rinichiului drept in angiomiolipom. Observati densitatea solida si abundenta care este caracteristica angiomiolipoamelor.
Imaginea 3
tomografie computerizata craniana la doi paceinti cu scleroza tuberoasa. Nodulii subependimali sunt prezenti in panoul a. Excrescentele corticale sunt prezente in panoul b.


a.


b.

Imaginea 4
Trasaturi patologice ale LAM. Tesut pulmonar normal cu celule de tipul II acoperite cu anticorpi pentru surfactant proteina A prezenta. In panoul b, un perete alveolar septal este marit cu celule LAM fusiforme si epitelioide. Acoperirea HMB 45 este prezentata in panoul c. Remodelarea cistica a parenchimului pulmonar este prezentata in panoul d.

a.

b.

c.

d.

Meniu cadre medicale

Patologia Limfangioleiomatozei (LAM)

In mare, plamanii sunt mariti si in mod difuz cistici, cu spatii dilatate pana la un diametru de 2,0 cm. Examinarea microscopica a plamanilor arata focare ale infiltratiilor celulelor musculare netede ale parenchimului, cailor aeriene, vaselor limfatice si vaselor sanguine asociate cu zone cu modificari cistice ale peretilor subtiri (Imaginea 4). Exista doua morfologii de baza ale celulelor in focarele LAM, celulele fusiforme mici in centru si celulele epiteliode mai cuboide la margine. Celulele LAM marcheaza pozitiv pentru actina si desmina de muschi neted. Leziunile reactioneaza de asemenea cu anticorpi monoclonali HMB-45, dezvoltati impotriva proteinei premelanosomale gp-100. Acest studiu imunohistochimic este foarte folositor pentru diagnosticare, avand in vedere ca alte leziuni predominante ale muschiului neted nu reactioneaza cu anticorpii. Spre deosebire de spatiile dilatate la emfize, spatiile cistice sunt captusite uniform cu celulele hiperplastice de tip 2. Proliferarea nodulara difuza a celulelor de tip II, numita hiperplazie pneumocita micronodulara (MNPH), poate sa apara la pacientii cu TSC, in prezenta sau absenta LAM.

Meniu cadre medicale

Diagnosticarea Limfangioleiomatozei (LAM)

Problemele de diagnostic in cazul LAM se impart in doua mari categorii:

1) Identificarea LAM cu dispnee progresiva si/sau pneumotorax,

2) Cum se diagnosticheaza LAM la o femeie cu modificari cistice difuze pe tomografiile computerizate

ale toracelui cu sau fara dovezi confirmate de LAM sau TSC.

Primul caz prezinta provocari majore; cum identificam o bola rara, deosebit de periculoasa, dintr-o multitudine de boli comune, mai putin patologice si obstructive cum ar fi astmul si COPD. LAM nu face parte de obicei din diferitele diagnostice date de doctorii care se ocupa de cazurile de urgenta si generalisti care se confrunta cu un pacient dispneic, si nici gandul ca ar putea deveni previzibile in viitor nu este realist. Examinarea fizica a toracelui si radiografiile toracice pot fi, in mod surprinzator, lipsite de indicii. Chiar bolile cistice grave pot fi invizibile la o radiografie toracica. Propunem realizarea unei tomografii computerizate de mare rezolutie asupra tuturor femeilor nefumatoare care prezinta dispnee si antecedente de pneumotorax. Desi este adevarat ca pneumotoraxul spontan primar (PSP) este o cauza mai des intalnita decat LAM a pneumotoraxului la femeile tinere, PSP este aproape intotdeauna asociat cu consumul de tutun.

Desi pneumotoraxul poate aparea si la instalarea astmului, acesti pacienti au o hiperactivitate bronsica semnificativa si bronhospasm recurent caracteristic.

Diagnosticarea LAM apare la majoritatea doctorilor in caz de pneumotorax recurent, la pacientii cu TSC, sau la pacientii cu chilotorax. Tomografia computerizata de mare rezolutie a toracelui se face frecvent atunci cand se ia in considerare acest diagnostic. Interpretarea HRCT de catre experti radiologi duce la diagnosticarea corecta a LAM in 80% din cazuri. Acuratetea de 80% a diagnosticului nu este potrivita pentru stabilirea unei boli de plamani extrem de periculoase, totusi, atunci cand se ia hotararea de a efectua o biopsie pulmonara, doctorul trebuie sa stabileasca daca contextul clinic este suficient de convingator pentru a da un diagnostic clinic fara biopsie. Trebuie obtinute datele anamnezei privind fumatul, folosirea pilulelor anticonceptionale, atacuri de apoplexie si anamneza familiei cu privire la TSC. Dovezile fizice ale sclerozei tuberoase trebuie cautate, inclusiv leziunile acneice, de tipul angiofibromului pe fata, fibroame sub-unguale, pete Shagreen, leziuni "frunza de frasin", si alte leziuni hipomelanotice care apar la lampa Wood cum ar fi leziuni in "confetti". O tomografie computerizata abdominala sau ultrasunete pentru identificarea angiomiolipoamelor trebuie efectuate daca filmele tomografiei computerizate toracice sunt inadecvate. Tomografiile computerizate sau RMN trebuie luate in considerare pentru excrescentele corticale sau alte manifestari clinice oculte ale TSC. Nivelul alfa 1 antitripsinei trebuie trimis pentru evaluarea formelor ereditare de emfizem, si trebuie luate in considerare serologii pentru sindromul Sjogren daca sunt prezente xerostomia si xeroftalmia.

Stabilirea unui HRCT compatibil si trasaturi clinice specifice confirmate, cum ar fi chilotorax, cunoscut ca TSC sau prezenta unui angiomiolipom la rinichi, diagnosticarea cu LAM se poate face cu certitudine iar biopsia pulmonara nu este intotdeauna necesara. Biopsia pulmonara trebuie luata in considerare atunci cand exista schimbari cistice pulmonare fara alte indicii, cu exceptia cazului in care transplantul de plamani este iminent, iar atunci cunoasterea stadiului final al bolii de plaman nu este de obicei critica. Biopsia pulmonara toracoscopica video-asistata este metoda preferata in cazul in care este indicata confirmarea patologica. Biopsiile transbronsice au fost raportate ocazional ca fiind folosite pentru diagnosticarea LAM atunci cand acoperirea cu HMB-45 este pozitiva.

Meniu cadre medicale

Srtategie terapeutica pentru Limfangioleiomatoza (LAM)

Desi pacientii cu Limfangioleiomatoza (LAM) au fost tratati empiric cu terapii antiestrogene, nu exista nici o dovada ca aceste strategii ar fi fost eficiente. Multi medici nu trateaza pacientii asimptomatici cu LAM. Terapiile discutate in prezent cu pacientii care sufera de slabire progresiva a functiilor plamanilor includ progestin (atat oral cat si intramuscular) si agonist GnRH. Dozele de progestin care sunt suficiente pentru a opri productia de estrogen (de exemplu, Agestyn 10 mg po qd) sunt sugerate mai degraba decat dozele de progesteron intramuscular supra-farmacologic care au fost propagate in literatura (de exemplu, Depoprovera 400 m IM q lunar) . Progestinul poate cauza retentia de fluide si schimbari de dispozitie. Substante-agonist cu eliberarea gonadotropinei (de exemplu Lupron) s-au folosit la pacientii cu LAM, dar beneficiile nu sunt dovedite iar inducerea prematura a menopauzei este deranjanta si patologica pentru tinerele femei. Nu s-a dovedit rolul corticosteroizilor, agentilor citoxici imunomodulatori sau al iradierii ovariene in tratamentul LAM. Ooforectomia nu mai este recomandata deoarece beneficiile nu sunt cunoscute iar riscurile de boli osoase sau de inima sunt ridicate. In cazul incertitudinilor terapeutice, pacientul si doctorul trebuie sa ia impreuna deciziile privind tratamentul, dupa discutii aprofundate privind riscurile si informatiile limitate disponibile.

Administrarea medicamentelor cu estrogen trebuie intrerupta (Tabel 2). Pacientii trebuie avertizati ca sarcina are ca rezultat agravarea LAM si a pneumotoraxului. Totusi, riscul sarcinii in cazul LAM nu a fost studiat in mod riguros. Doctorul si pacientul trebuie sa discute riscurile sarcinii cu atentie iar deciziile trebuie luate individual.

Pacientii cu LAM trebuie sa evite expunerea la fumul de tigara. Trebuie luat in considerare un test al bronhodilatatorilor. Pe baza extrapolarii populatiilor de COPD, folosirea oxigenului poate prelungi viata in cazul pacientilor hipoxici cu LAM. Oxigenul trebuie administrat pentru a pastra saturatiile de oxihemoglobina mai mari de 90% in conditii de odihna, efort si somn. Densiometria osoasa trebuie luata in considerare la toti pacientii care sunt imobilizati si/sau supusi terapiilor cu antiestrogen (Tabelul 2). Terapia cu calciu si bisfosfonat trebuie luate in considerare la pacientii osteoporotici. Trebuie acordata atentie corespunzatoare sanatatii cardiovasculare a pacientelor carora le este indusa menopauza prin tratament.

Reabilitarea pulmonara pare extrem de avantajoasa la populatia tanara, motivata, dar studiile care documenteaza imbunatatirile in exercitarea tolerantei nu s-au desfasurat. Multi pacienti cu LAM evita transportul aerian. Din 400 de pacienti care au raspuns la chestionarul de inregistrare al Fundatiei LAM, opt au raportat un episod de pneumotorax in timpul transportului aerian. In patru cazuri, au existat dovezi cu privire la prezenta pneumotorax-ului in momentul urcarii la bordul unui avion. La peste 200 de pacienti LAM care au zburat catre si de la studiul clinic NIH pentru LAM, nu au existat efecte adverse in timpul zborului. Este recomandata obtinerea unei CXR inainte de urcarea la bordul unui avion daca exista dureri de piept pleuritice sau respiratie intretaiata persistenta neexplicabila.

Bolile pleurale trebuie tratate agresiv. Peste 60% din pacientii LAM dezvolta pneumotorax iar numarul mediu de pneumotorax pentru fiecare pacient cu LAM este de 3,5 (Tabelul 1). Folosirea procedurii de simfiza pleurala este recomandata la primul pneumotorax, avand in vedere sansa de reaparitie mai mare de 70%. Pleurodeza chimica (de preferat cu talc), abraziunea mecanica, insuflare cu talc si pleurectomia au fost eficiente la pacientii cu LAM. Chilul nu cauzeaza inflamatii pleurale sau fibroza, iar scurgerile mici de chil nu necesita interventii dupa stabilirea diagnosticului. Respiratia intretaiata poate poate impune drenaj, totusi, iar in unele cazuri chiar in mod repetat. Pot fi necesare scurgerile pleurale pentru prevenirea deficientelor nutritionale si limfocitice care pot rezulta din drenaje repetate sau persistente. Pleurodeza pe cale chimica este o alternativa eficienta pentru chilotorax din alte etiologii.

Trimiterile pentru transplantul de plamani trebuie luate in considerare pe masura ce FEV1 se apropie de 30% din cele anticipate (Tabelul 2). Unii pacienti se califica pe baza altor factorii care afecteaza profund calitatea vietii, cum ar fi dispneea grava sau probleme cu mentinerea saturatiei de oxigen cu un grad mai mic de blocare a cailor aeriene. Transplantul bilateral de plamani produce rezultate putin mai bune pentru alte boli obstructive ale plamanilor, dar nu este intotdeauna realizabil din cauza disponibilitatii limitate a organelor si a nevoii urgente de transplant. Pacientii LAM trebuie sa evite expunerea la fumul de tigara, sa inceteze administrarea de suplimente cu estrogen si sa se informeze cu privire la potentialele riscuri in cazul sarcinii (Tabelul 1).

Meniu cadre medicale

Informatii de contact

Leslie Sullivan-Stacey

President and CEO
The LAM Foundation
4015 Executive Park Dr., Suite 320
Cincinnati, OH 45241
Phone: 513-777-6889, Ext. 103
Fax: 513-777-4109

Email: lsullivanstacey@thelamfoundation.org

Sue Byrnes

Director of Research Programs

Fundatia LAM

Telefon: 513-777-7743, Ext. 110
Email: sbyrnes@thelamfoundation.org

Frank McCormack, MD
Scientific Director
The LAM Foundation
Director, Division of Pulmonary and Critical Care
University of Cincinnati, MSB 6004
231 Albert Sabin Way
Cincinnati, OH 45267-0564
Telefon: 513-558-4831
Fax: 513-558-4858
Email: frank.mccormack@uc.edu

Meniu cadre medicale

Organizatii de sprijin LAM/TS

Tuberous Sclerosis Alliance: www.tsalliance.org

 

Organizatii internationale de sprijin pentru pacientii LAM
LAM Australia: www.LAM.org.au
ALAMBRA (Brazilia): www.alambra.org.br

LAM Canada: www.lamcanada.org

LAM Action (Anglia): www.lamaction.org

FLAM (Franţa): www.orpha.net/nestasso/FLAM

LAM Selbsthilfe (Germania): lam-info.de

A.I.LAM (Italia): www.ailam.it

JLAM (Japonia): j-lam.org

LAM Trust (Noua Zeelanda): www.lam.org.nz

AELAM (Spania): personal.telefonica.terra.es/web/aelam

mailto:benien@holladnfestival.nl